Profesor: Trandafir Vasile Iulian

  • TrandafirCentru de Formare: Institute for Training, Employability and Mobile learning (IFOM) and YouNet, Bologna, Italia
  • Curs de formare: Stress management - how to prevent and manage work-related stress in schools
  • Perioadă de mobilitate: 15-21 Octombrie 2017

    Şcoala Gimnazială Hadîmbu a obţinut în anul 2017 finanţare pentru proiectul European K1: “Împreună spre viitor!”.

    Acest proiect îşi propune: îmbunătăţirea accesului elevilor la o educaţie de calitate pentru asigurarea unei cariere şcolare de succes, creşterea gradului de internaţionalizare a şcolii şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. Nevoile şcolii trebuie să fie corelate cu cele ale comunităţii; ea este responsabilă de crearea viitorilor cetăţeni, aceştia asigurând dezvoltare sustenabilă a societăţii.

    La această activitate de formare am dobândit competenţe manageriale necesare pentru rezolvarea situaţiilor de criză care apar în mediul şcolar; mi-am îmbunătăţit strategia de reducere a abandonului şcolar, am diversificat metodele de lucru cu elevii etc.

    Participarea la un curs de formare Erasmus+ este o experienţă unică, schimbându-ţi viaţa în bine. Am să rezum acum, în câteva rânduri, experienţa pe care am avut-o în oraşul Bologna.

    Prima zi, duminică, a fost precum călătoria lui Jules Verne în jurul pământului, având în vedere locurile pe care le-am cunoscut. Nu știu să fi mers vreodată mai mult decât în acea zi. Ceea ce m-a surprins la oamenii din oraş a fost, în primul rând, răbdarea, amabilitatea, simplitatea, disponibilitatea și ajutorul pe care l-au oferit, în momentul în care am cerut anumite informaţii. În această zi ne-am familiarizat cu oraşul.

    Bologna nu este doar unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Italia, ci este și un oraș studenţesc cu cea mai veche universitate din Europa (1088), cu un șir nesfârșit de evenimente culturale și artistice.

    Am vizitat multe monumente şi clădiri, simboluri ale “oraşului roşu”, numit aşa din cauza culorii acoperișurilor și fațadelor sale:

    În zilele de luni, marţi, joi şi vineri am participat cu colegii şi ceilalţi cursanţi la orele de curs, pauzele fiind scurte şi la prânz am avut o oră pauză pentru masă. Cursul a fost încărcat şi intensiv, cu teorie, dar şi activităţi practice. Îmi aduc aminte că trebuia să vorbesc în limba engleză şi aveam emoţii. Cum să vorbesc în limba engleză de faţă cu ceilalţi colegi? Ei bine, cu vocea tremurândă, am încercat să particip activ şi cred că m-am descurcat.

    Am  simțit că accentul a căzut, cu adevărat, pe partea de asimilare a informațiilor de către cursanţi, nu de predare a cât mai multor noțiuni într-un timp scurt.

    Voi enumera cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat:

    • cum să controlez mintea şi trupul când sunt stresat;
    • cum să reduc stresul oamenilor din jurul meu (elevi, studenti, părinţi, colegi);
    • Despre stres – este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respectivă; o stare de tensiune, de încordare și de disconfort;
    • eustress (stresul pozitiv - nu durează mult!) vs distress (stres negativ - în faţa lui organismul nu mai face faţă, nu se mai adaptează);
    • cum şi când să refuz, să spun “NU”;
    • metode de relaxare a muşchilor şi tehnici de respiraţie (hugs, 4-4-4-4, 4-7-8);
    • managementul timpului (Eisenhower matrix, Tomato’s method, double list, google time management, climbing method);Trand 2
    • Pomodoro technique – am învăţat să lucrez cu timpul, în loc să lupt cu el. Este un sistem revoluționar de gestionare a timpului şi în același timp înșelător de simplu de învățat și de schimbare a vieții în viață; luarea de pauze scurte, programate în timpul activităţii;
    • Eisenhower matrix- Prima camera (open-arena) este partea din noi înșine pe care o vedem noi și alții. Camera a doua (ascuns, faţadă) conține aspecte pe care alții le văd, dar nu le știu. Camera a treia (pun
      ctul orb) este spațiul privat pe care îl cunoaștem, dar ascundem de ceilalți. Camera a patra (necunoscut) este partea inconștientă a noastră, pe care nici noi, nici ceilalți nu o vedem.
    • managementul conflictului (despre conflict - esteo neînţelegere,o contradicţie, un 
      dezacord, o ceartă, dar definiţia poate fi extinsă şi la o contradicţie între idei , interese sau sentimente. Stiluri de rezolvare a conflictelor – colaborarea, acomodarea, compromisul, competiţia, evitarea); 
    • despre “Time stealers” (despre modul în care să îmi organizez timpul, pentru a nu-l irosi);
    • How can we get worst? - cum să îţi organizezi activităţile în funcţie de priorităţi;
    • Despre Feed-back - are drept scop menţinerea unui anumit echilibru, este un răspuns la o anumită cauză, el nu trebuie să fie Trand 3o reacţie la ceea ce a declanşat cauza, ci doar la efect!

      În urma desfăşurării acestui stagiu de formare s-au produs schimbări în abordarea pedagogică a actului didactic, s-a observat creşterea calităţii actului educaţional, utilizarea mult mai frecventă a mijloacelor TIC; acest proiect mi-a permis să îmi îmbunătăţesc strategia didactică, să dobândesc noi abilităţi de comunicare, de persuasiune şi de empatie, astfel încât, la finalizarea unui ciclu de învăţământ, elevul să se poată integra mai uşor în societate.

      Am descoperit că relația trainer – cursant poate fi bazată pe un respect reciproc, fără vreo urmă de condescendență și fără să fie limitată de vreo barieră virtuală. Dacă cineva m-ar întreba ce sfat aș da unei persoane, aș răspunde că orice persoană (elev, student, profesor) ar trebui să trăiască experiența unei perioade de studii sau o mobilitate în străinătate, pentru că ajută enorm la cunoașterea de sine și la lărgirea orizonturilor personale și profesionale. Cu ajutorul acestui curs am putut să adaug valoare demersului personal de educaţie şi am învăţat că schimbarea nu trebuie așteptată, ci provocată.

      Am mai învăţat că nu trebuie să-mi fie frică de ideea că eu pot fi un punct în mijlocul unei imensităţi, deoarece punctul este acela care face diferenţa. O mobilitate este șansa prin care poţi să-ţi demonstrezi că barierele intelectuale nu sunt decât un mit; este bucuria de a trăi; este suma tuturor acelor momente care își vor lăsa amprenta pe sufletul tău; este tabloul clipelor speciale din viaţa ta.

 

ProfesorCeru Diana Bianca

  • Centru de Formare: Institute for Training, Employability and Mobile learning (IFOM) and YouNet, Bologna, ItaliaDiana
  • Curs de formare: Stress management - how to prevent and manage work-related stress in schools
  • Perioadă de mobilitate: 15-21 Octombrie 2017

Să fii participant la un curs de formare prin intermediul programului Erasmus+ este o experienţă unică. Anul acesta şcolar am participat la prima activitate de mobilitate pentru profesori din cadrul proiectului „Împreună spre viitor!”, implementat de Şcoala Gimnazială Hadîmbu, finanţat prin programul ERASMUS+, un program care mi-a schimbat viaţa în bine. Am să rezum acum, în câteva rânduri, experienţa pe care am avut-o în Bologna, un important centru universitar din Italia şi capitala regiunii Emilia- Romagna.

Era 14.10.2017 când am sosit la Bologna. Încă din timpul zborului priveam cu extaz şi fascinație experienţa care urma să aibă loc. Bologna mi-a luat respirația din primele clipe! Un oraș extraordinar, medieval şi modern în acelaşi timp, un loc confortabil şi sigur, un oraș în care am întâlnit persoane gata să-ți ofere ajutorul lor, iar atunci când ele nu sunt în stare să ți-l acorde roagă pe cineva de alături să o facă.

În centrul istoric al oraşului am mers pe Via dell' Indipendenza, o stradă lată, foarte circulată de oameni, mașini și de autobuze. Trotuarele ei au pavaj istoric format din dale de marmură albă, vineţie și cenușie, tăiată în pătrate mari, lustruite de milioanele și milioanele de pași care au străbătut-o. E destul de lungă această "Via", înzestrată cu "porticuri" - celebrele porticuri ale Bolognei -, un fel de arcade peste trotuare, tuneluri luminoase, cu un perete format din fațadele clădirilor, iar altul "spart" din loc în loc - la distanțe egale - de stâlpi ornamentali. Bologna se fălește, pe drept cuvânt, cu 36 de km de astfel de porticuri ospitaliere, care te apară de soare, de ploi, de vânt, în timp ce privești vitrinele unor magazine de lux, lipite unul de altul, ori librării, ori teatre. Ori stai pe gânduri la intrarea numeroaselor restaurante, cele mai multe vechi de secole, care afișează meniuri apetisante, demne de celebra bucătărie bologneză. O stradă plină-ochi de lume de tot felul, dar care nu se deosebea prin nimic - nici ca vestimentație, nici ca purtare, de lumea care mănâncă o înghețată pe o terasă din ţara noastră. Doar că acolo, pe terasa aceea italiană, mă veghea uriașa statuie de bronz, pe postament de marmură, a marelui patriot italian Giuseppe Garibaldi (1807-1882), cel care s-a luptat din răsputeri pentru unificarea Italiei. Via dell' Indipendenza duce spre istorica Piazza Maggiore, construită încă din secolul al 13-lea, ca și palatul Podesta care o înnobilează. Tot aici se află Palazzo del Notai, al reprezentanților magistraturii, ce are tot vreo 800 de ani! Întrucât această "zonă" istorică este un adevărat muzeu la vedere, am "fugit" în fiecare după-amiază spre ea, de câte ori am avut un răgaz. În drumurile mele prin centrul vechi, am dorit să văd și cele două celebre turnuri ale Bolognei, martore ale unor lupte crâncene dintre guelfi și ghibelini, familiile nobiliare binecunoscute și din piesa lui Shakespeare, "Romeo și Julieta": Torre Asinelli, înalt de aproape 100 de metri, și Torre Grisenda, având o înălțime de "doar" 50 de metri. Deși autoritățile civice asigură că cele două uluitoare construcții medievale nu prezintă niciun pericol, eu m-am mulțumit să mă răsucesc în jurul lor, dar n-am urcat în vârf pentru a admira panorama orașului, așa cum fac mulți turiști. M-au speriat cele 486 de trepte înalte, de piatră, pe care ar fi trebuit să le urc cu piciorul, şi-apoi să le mai şi cobor.

Mobilitatea ERASMUS + este experiența pe care fiecare cadru didactic ar trebui să o „guste”, să o trăiască. E unul din lucrurile memorabile care se petrec în cariera unui profesor. Te ajută să înveţi lucruri noi legate de domeniul în care profesezi, dar şi să cunoști locuri, persoane, culturi noi.

ERASMUS+ m-a învăţat să compar lucrurile, să fac o distincție între lucrurile bune/rele, frumoase/urâte. Mi-a demonstrat că stereotipurile trebuie lăsate la o parte. M-a ajutat să învăţ puţin limba italiană şi mi-am perfecţionat cunoştinţele de limba engleză. Experienţa ERASMUS+ e mult mai amplă şi cuprinde mult mai multe aspecte decât cele despre care am vorbit. Viaţa ţi se schimbă, iar lumea în care păşeşti îşi clădeşte un loc în mintea ta, te învaţă să fii mai deschis şi receptiv la o cultură nouă, să apreciezi diferenţele şi să te bucuri de ele.

Am lăsat în Italia, odată cu întoarcerea mea, o părticică din mine, pentru că am cunoscut oameni minunaţi cu care vreau să păstrez legătura şi sper să ne revedem în curând.

 

Profesor: Luca Mirela

  • Centru de Formare: Institute for Training, Employability and Mobile learning (IFOM) and YouNet, Bologna, Italia
  • Curs de formare: Stress management - how to prevent and manage work-related stress in schools
  • Perioadă de mobilitate: 15-21 Octombrie 2017

ERASMUS+ – un simplu cuvânt!, ar zice unii, însă pentru mine a fost o experienţă de neuitat; cam aşa s-ar rezuma o săptămână din viaţa mea.

Mi-am dorit să plec într-o ţară cu bursa Erasmus+ încă din timpul liceului, dar nu am avut tăria şi curajul de a merge singură; nu am crezut că mă pot adapta aşa de uşor într-un loc străin, să relaţionez cu persoane de altă cultură. Simţeam că trebuie să mai merg cu cineva. Când am aflat că se organizează la Şcoala Hadîmbu interviurile pentru selectarea a patru cadre didactice care să plece pentru câteva zile cu o bursă Erasmus+, nu am stat pe gânduri. Plecarea a fost o experienţă care te schimbă, te ajută să înţelegi mai bine lumea în care trăieşti, un plus pentru că am fost patru profesori şi ne-am susţinut reciproc.

Am plecat din ţară cu dorul pe care l-am avut în suflet pentru soţ şi fetiţe, cu gânduri şi frică în suflet că îmi va fi greu să mă acomodez, să relaţionez și am ajuns să cred că Italia va fi pentru mine “ţara tuturor posibilităţilor”. Nu am cuvinte suficiente să descriu ce înseamnă o astfel de experienţă, unică pentru mine.

Primul impact l-a avut profesorul formator: calmul, răbdarea, profesionalismul cu care îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu “îţi dă aripi” să acumulezi informaţii. Cursul a fost proiectat în Power Point, însă domnul formator l-a susţinut liber. Cu markerele mai făcea notări suplimentare pe flipchart, ceea ce mie mi s-a părut foarte tare. A fost un mod interactiv de a preda, nu doar o simplă prezentare. În cadrul cursului am participat cu toţii la activităţile practice.

Suntem diferiţi ca mentalitate, cultură, obiceiuri, bucătăria lor este bogată în preparate din paste, pizza şi fructe de mare, însă căldura italienilor pe care i-am cunoscut m-a făcut să mă simt ca acasă, mi-a alinat dorul de ţară; ajunsesem să nu mai fac diferenţa între un italian şi un român.

Din punctul de vedere al experienţei multiculturale, am cunoscut oameni, colegi din trei ţări. Am făcut “cunoştinţă” cu tradiţiile, “bucătăria”, cultura, limba şi modul de gândire pe care îl au. Am încercat din toate acestea câte puţin, iar “bagajul” meu cultural este mai plin ca înainte.

Am vizitat diverse obiective turistice; le-au restaurat şi le întreţin. Turiştii sunt în continuă mişcare. Este o ţară extrem de frumoasă şi cu o bucătărie bogată şi diversificată.

Ar fi o mulţime de puncte pe care aş putea să le adaug, însă consider că această experienţa trebuie trăită şi nu ascultată.

După această experienţă Erasmus+ am rămas cu acel curaj de a explora lumea, am devenit mai flexibilă, mai adaptabilă la diverse situaţii, cu ochii larg deschiși înspre idei noi și oportunități.

Acest curs m-a ajutat să mă deconectez de la ce aveam în România şi de la ce se întâmplă acolo. Mi-am dat seama că lumea e mare şi nu trebuie să mă limitez la graniţele în care m-am născut, am copilărit, am învăţat şi lucrez.  În calitate de participant la acest curs am trăit experienţa la cote maxime, am profitat de fiecare clipă, luând câte puţin şi punând în practică aici, în ţară.

 A fost dificil, dar nu imposibil. Tot ceea ce trebuie să faci este să lupţi să depăşeşti barierele emoţionale, frontierele fricii, propriile limite şi să îţi doreşti mai mult. Cine are şansa de a pleca, trebuie să profite, este cu adevărat o oportunitate. Acum îmi pare rău că am fost doar câteva zile şi nu un an întreg. Când voi mai avea şansa de a aplica la o mobilitate Erasmus+, o voi face cu toată inima.

A fost o perioadă scurtă; despărţirile sunt grele, deoarece ştii că e posibil să nu te mai întâlneşti cu persoanele pe care le-ai cunoscut. Atât înainte de Erasmus+ cât şi după, am rămas aceeaşi persoană, dar cu alte gânduri, alte emoţii şi mi-a mai luminat mintea.

 

Profesor: Ionescu Mărgărit Ciprian

  • Centru de Formare: Institute for Training, Employability and Mobile learning (IFOM) and YouNet, Bologna, Italia
  • Curs de formare: Stress management - how to prevent and manage work-related stress in schools
  • Perioadă de mobilitate: 15-21 Octombrie 2017

Anul şcolar 2017-2018 a debutat la Şcoala Gimnazială Hadîmbu cu demararea unui proiect European Erasmus+, KA1: “Împreună spre viitor!”.

Activitatea de formare a avut loc în oraşul Bologna, furnizor de formare fiind I.F.O.M., o instituţie care se împlică în activităţile de formare inovatoare şi orientate spre practică pentru profesori.

Experienţa cursului de formare din cadrul programului Eramus+, personal, aş putea să o numesc:“o aventură culturală, socială şi intelectuală” cu totul deosebită. Am avut posibilitatea de a cunoaşte oameni noi, de a experimenta şi de a învăţa lucruri interesante, de a vizita şi de a explora unele dintre cele mai frumoase şi mai bine păstrate oraşe medievale din Europa; aici, mă refer la Bologna, Florenţa şi Veneţia; şi, de ce nu, o experienţă culinară deosebită, iar aici mă refer la bucătăria italiană.

Experienţa acumulată, cunoştinţele dobândite în această mobilitate, posibilitatea de a comunica, învăţa şi socializa într-o limbă străină, experienţa spirituală pe care ţi-o oferă vizitarea şi explorarea acestor oraşe istorice, bucuria de a gusta şi savura bucătăria italiană, nu fac decât să întărească sentimentul unei experienţe captivante, deosebite şi fascinante. Această experienţă ar trebui încercată de către orice persoană doritoare de noi provocări.

Cursul de formare a avut o durată de şapte zile, timp în care furnizorul de curs a urmărit dezvoltarea următoarelor competenţe:

- dezvoltarea abilităţii de a preveni şi rezolva conflictele şi situaţiile de criză la locurile de muncă prin identificarea cauzei conflictului;

- dezvoltarea capacităţii de a aplica metodele de management al stresului în situaţii educaţionale tipice;

- îmbunătăţirea tehnicilor de identificare a cauzelor şi efectelor situaţiilor de criză;

- îmbunătăţirea capacităţii de a reacţiona la tipare de stres educațional.

Consider că participarea la acest curs şi la această mobilitate m-a ajutat să îmi dezvolt capacitatea de relaţionare cu cei din jur, în altă limbă decât cea nativă, să îmi cunosc mai bine colegii şi oamenii provenind din diverse culturi şi medii sociale, să descopăr locuri fascinante pline de istorie, într-un cuvânt să mă dezvolt din punct de vedere intelectual şi spiritual.

 

 Profesor: Călugăru Carmen-Gabriela

  • Centru de Formare: ANATOLIA EGITIM E DANISMANLIK, Bruxelles, Belgia
  • Curs de formare: “Don’t give up and catch your dreams. Reducing early school leaving"
  • Perioadă de mobilitate: 23-29 aprilie 2018

După cum vorba antică spune că toate drumurile duc la Roma, destinul mi-a purtat pașii la Bruxelles, în perioada 23-29 aprilie 2018 pentru a participa la cursul Don’t give up and catch your dreams! Reducing early school leaving.

Dincolo de nerăbdarea și curiozitatea absolut firești atunci când participi pentru prima dată la un astfel de curs internațional, am descoperit nevoia și plăcerea de a veni în contact cu persoane din medii cât mai variate. Iar această nevoie mi-a fost pe deplin satisfăcută de întâlnirea cu oameni din țări și, implicit, din arii culturale diferite: Spania, Polonia, Islanda, România, între care grupul nostru de patru cadre didactice – cel mai numeros – și-a ocupat locul lui firesc.

În prima zi, cum era de așteptat, am făcut cunoștință cu participanții din celelalte țări și am discutat despre problemele cu care școlile pe care le reprezentăm se confruntă în privința fenomenului de părăsire timpurie a școlii. Imediat ne-am dat seama că venim din medii educaționale diferite. Astfel, reprezentantele Poloniei lucrau cu copii  cu dizabilități, cele două cadre didactice din Spania erau angajate într-o școală care se ocupa de educația adulților, în timp ce profesoarele din Islanda lucrau cu elevi de liceu, cu vârsta între 16 și 19 ani. Grupului i s-a alăturat și un profesor de la un liceu din Bacău, care prezenta aceleași particularități educaționale ca și școala noastră. În completarea acestei experiențe a venit și cea proprie trainerului de curs originar din Croația, ceea ce ne-a facilitat accesul la încă un model educațional pe care să-l supunem comparației cu modelul local sau chiar cu cel național.

A urmat o parte de teorie, în care fiecare dintre noi s-a familiarizat cu terminologia specifică temei cursului, apoi am început, prin exemple și cazuri concrete, să intrăm în problematica abandonului școlar, preocupându-ne să creăm un climat care să asigure un proces eficient de prelucrare a informațiilor și de transmitere a ideilor.

Fiecare zi de curs a însemnat însușirea unor noi termeni și dobândirea de  metode diverse prin care noi, ca profesori, putem lucra împreună pentru a identifica, înainte de toate, cauzele care pot duce la părăsirea timpurie a școlii, pentru a găsi cele mai bune soluții ca fiecare elev să se simtă integrat într-un sistem educațional, să simtă că locul lui este la școală și să renunțe la ideea că școala este prea împovărătoare, iar cea mai bună soluție este să renunțe.

De-a lungul celor șapte zile de curs am avut parte de un adevărat maraton profesional, în care toți participanții au fost provocați să-și depășească barierele culturale, lingvistice și profesionale și să ia parte la un veritabil transfer de informații.

A fost un schimb de experiență cu adevărat profitabil  care ne-a făcut să conștientizăm faptul că problema abandonului școlar are aceleași rădăcini oriunde în lume, că reacționăm de cele mai multe ori la fel, însă ceea ce nouă ne lipsește este, poate, o practică educațională națională care să ne susțină în demersul nostru de prevenire și combatere a fenomenului de abandon școlar.

A fost o săptămână efervescentă din punct de vedere intelectual și informațional și, dincolo de preluarea unor modele străine cu aplicabilitate și în mediul nostru educațional, am avut bucuria să descopăr că există o lege a universului care îi adună la un loc pe cei care au ceva în comun, pe cei care vor să împărtășească idei, pe cei care sunt deschiși către comunicare, empatie și prietenie. La toate acestea s-au adăugat atât ospitalitatea gazdelor, furnizorul de curs Anatolia Egitin e Danismanlik, cât și locația deosebită a cursului, capitala Belgiei, Bruxelles, care ne-a atras, de asemenea, într-o reală aventură de descoperire culturală și istorică a orașului, lucru care a întregit experiența noastră de formare prin programul Erasmus+.

 

Profesor: Mrejeru Irina

  • Centru de Formare: ANATOLIA EGITIM E DANISMANLIK, Bruxelles, Belgia
  • Curs de formare: “Don’t give up and catch your dreams. Reducing early school leaving"
  • Perioadă de mobilitate: 23-29 aprilie 2018

De mult timp îmi doream să particip la un curs de formare prin intermediul programului Erasmus +. Am fost deja la mai multe diseminări ale colegilor profesori din alte şcoli care au beneficiat de astfel de mobilităţi şi care ne-au împărtăşit din experienţa lor .

Anul acesta mi s-a oferit oportunitatea primei activităţi de mobilitate pentru profesori prin intermediul proiectului  Impreună spre viitor! . Este vorba de un proiect implementat de Şcoala Gimnazială Hadîmbu, finanţat prin programul Erasmus+, KA1 care a avut loc în perioada 23-29 aprilie 2018 la Bruxelles, Belgia. Cursul la care am participat se numeşte Don't Give Up and Catch Your Dreams: Reducing Early School Leaving.

Cursurile efective au început în data de 23 aprilie 2018, aşadar în seara zilei de duminică, 22 aprilie, am aterizat, împreună cu cele trei colege, pe aeroportul din Bruxelles.

Experienţa trăită în minunata capitală a Belgiei a fost fantastică. Nu mai fusesem niciodată aici şi am rămas impresionată de forfota şi agitația oraşului, un oraş viu care pare că nu doarme niciodată.

Reuniunea a debutat pe 23 aprilie 2018,  cu întâlnirea participanţilor din cele 4 ţări şi a formatorului Kristina Cvetkovic din Croaţia. Au fost prezenţi profesori din Polonia, Spania, Islanda şi România.

Programul primei zile din mobilitate  a început cu vizionarea filmelor de prezentare realizate de fiecare delegație. La final, reprezentanții fiecărei ţări au formulat concluzii și sugestii referitoare la filmulețele vizionate.

A urmat prezentarea unui PPT, prin care trainerul ne-a pus în temă cu subiectul cursului şi anume abandonul şcolar (Early school leaving), au fost formulate mai multe definiţii ale ESL, s-a prezentat politica Uniunii Europene în ce priveşte problematica ESL.

Tema abandonului şcolar, din păcate,  încă este de actualitate. Am constatat că şi ceilalţi participanţi la curs se confruntă în ţările lor cu această problematică, deşi este vorba de ţări mai dezvoltate  din punct de vedere financiar. Chiar dacă motivele abandonării studiilor sunt diferite, efectul este acelaşi: părăsirea timpurie a şcolii.

Fiecare echipă a analizat un caz real de abandon din şcoala  de provenienţă, profesorul formator dând sfaturi pertinente şi concrete  pentru ce am putea face să reuşim reintegrarea elevului respectiv în şcoală.

Pe lângă informaţiile, activităţile si discuţiile legate de ESL, aceste întâlniri au fost deosebit de benefice prin schimburile de experienţă dintre participanţi.  Împărtăşirea exemplelor de bune practici, proiectele în derulare din diferite ţări din Europa în vederea reducerii abandonului şcolar pe care ni le-a prezentat Kristina, metodele si strategiile noi învăţate, toate converg spre acelaşi scop comun : cum să fii un profesor mai bun și cum să faci ora mai atractivă pentru a atrage elevii către şcoală şi a reduce abandonul şcolar.

 

Profesor: Trandafir-Pancu Ioana-Ramona

  • Centru de Formare: ANATOLIA EGITIM E DANISMANLIK, Bruxelles, Belgia
  • Curs de formare: “Don’t give up and catch your dreams. Reducing early school leaving"
  • Perioadă de mobilitate: 23-29 aprilie 2018

 În perioada 23-29 aprilie 2018 am participat alături de colegele mele - Carmen Calugăru (director), Angela Ţintilă (prof. fizică-chimie) şi Irina Mrejeru (prof. lb. franceză) la cea de-a doua mobilitate internaţională din cadrul proiectului ,,Împreună spre viitor!’’, iniţiat de către Şcoala Gimnazială Hadîmbu.

 Cursul de formare s-a numit ,,Don’t give up and catch your dreams: Reducing early school living’’ şi a fost furnizat de Anatolia Egitim ve Danismanlik, din Turcia. Activitatea s-a desfăşurat în oraşul Bruxelles, din Belgia, şi a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea strategiei de reducere a abandonului şcolar.

 În prima zi am făcut cunoştinţă cu formatoarea cursului, d-ra Kristina Cvetkovic, cât şi cu ceilalţi colegi participanţi, ce proveneau din Spania, Polonia şi Islanda. A urmat o prezentare a şcolilor reprezentate la acest stagiu.

Cursul a fost bine structurat, bine prezentat, cu aplicaţii practice interesante şi bine organizate. Activităţile au fost organizate frontal, individual cât şi pe echipe. Lucrul pe echipe ne-a oferit posibilitatea de a interacţiona cu ceilalţi colegi, de a împărtăşi din experienţa noastră profesională şi de a afla care sunt problemele cu care aceştia se confruntă în şcolile unde predau.         

De-a lungul celor şapte zile de curs, am participat la o serie de activităţi de formare pe tema abandonului şcolar. S-au abordat teme variate, pornind de la factorii care favorizează abandonul şcolar şi continuând cu măsurile de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii. Am învăţat despre noi modalităţi de a-i atrage pe elevi, de a-i determina să nu abandoneze şcoala prea devreme și de a-i implica mai mult în procesul de predare – învăţare.

Activitatea desfășurată în cele şapte zile a fost una de neuitat, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Am vizitat împreună cu colegele mele, principalele obiective turistice din oraşele Bruxelles, Bruges şi Anvers.

În concluzie, participarea mea la acest curs a fost un câştig în formarea mea ca profesor, care se implică zi de zi în a-i motiva pe elevi să nu abandoneze şcoala, pentru că numai având o diplomă aceştia îşi pot găsi un loc de muncă sigur şi bine remunerat. 

 

Profesor: Țintilă Angela

  • Centru de Formare: ANATOLIA EGITIM E DANISMANLIK, Bruxelles, Belgia
  • Curs de formare: “Don’t give up and catch your dreams. Reducing early school leaving"
  • Perioadă de mobilitate: 23-29 aprilie 2018

Deși am o anumită vechime în învățământ, nu am avut ocazia să particip la un proiect cu finanțare europeană. În cariera mea de profesor, am auzit de nenumărate ori vorbindu-se despre aceste proiecte, am discutat cu diverși colegi care au participat la astfel de proiecte. În acest an școlar am participat la prima mea activitate de mobilitate pentru profesori din cadrul proiectului „Împreună spre viitor!”, implementat de Şcoala Gimnazială Hadîmbu, finanţat prin programul ERASMUS+, KA1.

Cu emoții, am urcat în avion de pe aeroportul din Iași, dar cu emoții și mai mari am coborât în labirintul aeroportului din Bruxelles din care cu greu găsești o cale de ieșire. Lăsând în urmă forfota din aeroport, am pășit în lumea la fel de agitată a orașului.

Cursul de formare ”Don't give up and catch your dreams/ Reducing early school leaving", s-a desfășurat în Bruxelles, Belgia, în perioada 23.04.2018-29.04.2018, furnizorul de formare, fiind Anatolia Education and Consulting, PIC Number, 924693047, având ca parteneri de discuții profesori din Polonia, Spania, Islanda și România.

Pe parcursul derulării cursului, am constatat că problematica abandonului și eșecului școlar reprezintă o realitate complexă a școlii contemporane, dar și o provocare pentru toţi factorii implicaţi în educatie, deoarece în ultimii ani abandonul a devenit o problemă la nivel european. De aceea se dorește o abordare comună în lupta împotriva ESL (Early School Leaving) în Europa.

Statisticile arată că există diferențe mari între ratele ESL în țările europene. În timp ce unii experimentează rate ridicate de ESL, altele au rate cu mult sub obiectivul principal european de 10%. În plus, există diferențe considerabile între regiuni. Aceste diferențe sunt în parte datorită anumitor caracteristici ale sistemului de învățământ, dar și din motive istorice, economice și sociale.

Cursul de formare ”Don't give up and catch your dreams: Reducing early school leaving", prin intermediul trainerului Kristina Cvetkovic, ne-a sprijinit să ne însușim tehnici și strategii capabile să transforme actul didactic într-o acțiune atractivă, eficientă, capabilă să asigure succesul școlar și diminuarea abandonului școlar, ne-a oferit o colecție de proiecte care se ocupă cu diferite aspecte ale problemei ESL.

Împărtășirea celor mai bune practici și transferul de cunoștințe practice în legătură cu abandonul școlar au contribuit la conștientizarea participanților asupra propriului stil pe care-l abordează în clasă și îmbunătățirea abilităților acestora de a da elevilor un feedback pozitiv. Cursul a contribuit la îmbunătățirea încrederii fiecărui participant în aptitudinile proprii de a coopera într-un mediu internațional, precum și a încrederii în privința strategiilor de comunicare la nivel instituțional.

Prin participarea la acest proiect, mi-am dezvoltat aptitudinile de comunicare și de empatie, am  văzut că pot face față unor situații de viață reale, într-un mediu nou, total necunoscut.

Dacă ar fi să evaluez această experienţă per ansamblu, aş spune că a fost nu numai o extraordinară experienţă educaţională, ci şi o excelentă ocazie să învăţ mai multe despre mine şi despre alţii.

 

Profesor: Călugăru Carmen Gabriela

  • Centru de Formare: EUROPASS Teacher Academy, Barcelona, Spania
  • Curs de formare: “Life coaching for teachers: happy teachers for better students"
  • Perioadă de mobilitate: 16-22 iulie 2018

 

În cadrul proiectului European Erasmus+ ”Împreună spre viitor!” derulat de Școala Gimnazială Hadîmbu, am beneficiat, în perioada 16-22 iulie 2018 de participarea la cursul ”Life coaching for teachers:happy teachers for better students”.

Motivația participării la acest curs a fost dată, în principal, de obiectivele acestuia, care veneau în întâmpinarea nevoilor mele de dezvoltare personală și profesională: îmbunătățirea abilităților de gestionare a propriilor emoții, a modului de relaționare cu celelalte cadre didactice, cu elevii sau cu familiile acestora pentru eficientizarea actului didactic; dezvoltarea capacității de gestionare a timpului didactic, prin evitarea supraaglomerării; îmbunătățirea tehnicilor de autocunoaștere și de conștientizare a rolului de profesor, abordarea într-o manieră personală a actului de învățământ care să promoveze un mod de viață sănătos, eficient și echitabil în raport cu meseria aleasă.

Fiind la a doua experiență de formare în străinătate, eram deja familiarizată cu tot ceea ce presupunea partea logistică a proiectului, de aceea întreaga atenție mi-a fost canalizată spre modul de desfășurare a cursului.

Cursul a debutat cu prezentarea participanților din cele trei țări: România, Polonia și Cehia, dar și a trainerului Marta Mandolini, din Italia. Și de această dată grupul nostru a fost cel mai numeros (patru cursanți), pe când din Polonia și Cehia nu a participat decât câte un cadru didactic. Din prezentarea detaliată a celor două școli străine am putut afla că erau specializate pe învățământ profesional și vocațional, problemele educaționale care ne uneau fiind mai mult sau mai puțin asemănătoare.

Un plus al acestui curs, pe care l-am aflat imediat, a fost faptul că trainerul nostru avea studii de psihologie, ceea ce a facilitat identificarea mai ușoară a nevoilor de dezvoltare personală ale cursanților.

După etapa necesară de familiarizare cu noii colegi, am intrat ușor în problematica cursului, iar primul lucru pe care l-am avut de făcut a fost să realizăm o analiză SWOT a activității noastre în calitate de cadre didactice, atât din punct de vedere profesional cât și personal. Această analiză a reprezentat punctul de plecare în identificarea aspectelor pe care le consideram nepotrivite în activitatea noastră și pe care doream să le îmbunătățim. În același timp, au fost punctate și acele elemente care aduceau plus valoare activității didactice pe care o desfășuram. Concluzia activității a fost că fiecare dintre noi are tendința de a identifica mai ușor minusurile și de a diminua importanța lucrurilor pozitive. Prin urmare, în acest fel s-au putut specula nevoile noastre de formare.

Identificând această problemă, trainerul ne-a introdus treptat în conceptul de mindfulness și, prin învățare dirijată, ne-a făcut părtași la importanța trăirii conștiente și la valorificarea fiecărei etape din viață. A trăi în prezent înseamnă a fi atent la tot ce se desfășoară în jurul tău în fiecare clipă și a accepta tot ce vine spre tine, fie că este ceea ce îți dorești sau nu. Este o trăire care stă sub semnul acceptării experienței momentului prezent, fapt care ne ajută să ne dezvoltăm conștiința de sine și să ne bucurăm de viață.

Cursul ne-a facilitat înțelegerea faptului că pentru a atinge starea de mindfulness este necesară dezvoltarea unui program mental de reducere a stresului, de combatere a depresiei și de creștere a stării de bine. Faptul că nu reușim să dezvoltăm relații satisfăcătoare cu cei din jur (colegi, elevi), că nu reușim să ne concentrăm pe sarcinile de lucru sau că trăim o stare de nemulțumire legată de viața sau de activitatea noastră profesională este provocat de imposibilitatea în care ne regăsim de a trăi în momentul prezent. Din momentul în care am experimentat starea de mindfulness împreună cu trainerul nostru, am ajuns la concluzia că putem deveni mai liniștiți, mai relaxați și mai fericiți prin această practică.

Un alt element pe care l-am experimentat în activitățile practice ale cursului a fost starea de ”FLOW”, adică acel moment în care ești atât de preocupat, de absorbit de ceea ce faci cu plăcere, încât nu mai ții cont de nimic din ceea ce se petrece în jur și trăiești doar pentru a face acel lucru. Este o stare care garantează succesul acțiunii pe care o desfășori, deoarece are la bază în mod conștient încrederea în propriile forțe, care duce la reușită.

Cele două concepte aprofundate în cadrul cursului  au pus mare accent pe dezvoltarea personală a cadrelor didactice, pe nevoia fiecărui cadru didactic de a se pune în valoare, de a își da seama că este o verigă foarte importantă în procesul de învățământ, un element cheie în relația cu elevii.

Prin participarea la acest curs s-a urmărit redeșteptarea conștiinței de sine, a respectului de sine și a naturii interioare a fiecărui cadru didactic, astfel încât acesta să se simtă motivat să îndrume elevii și să se ofere acestora cu toată deschiderea.

 

Profesor: Ceru Diana Bianca

  • Centru de Formare: EUROPASS Teacher Academy, Barcelona, Spania
  • Curs de formare: “Life coaching for teachers: happy teachers for better students"
  • Perioadă de mobilitate: 16-22 iulie 2018

Programul internaţional Erasmus+ reprezintă un mod ideal prin care noi, cadrele didactice, avem posibilitatea de a ne dezvolta personalitatea, bagajul de cunoştinţe culturale, lingvistice, socio-psihologice, de comunicare şi relaţionare interpersonală.

Întrucât aceasta a fost a doua participare la un curs de formare desfăşurat în afara ţării, eram deja familiarizată cu cerinţele acestui tip de activitate. A fost însă extrem de interesant să particip la un curs de “life coaching” bazat pe principiile psihologiei pozitive, curs desfăşurat într-un oraş de vis- Barcelona.

Barcelona este un oraş situat în Spania, pe coasta de est a peninsulei, cu deschidere la Marea Mediterană. În acest oraş totul este atât de încântător şi captivant, încât ţi-ai dori să nu pleci vreodată din această grădină a paradisului. Arhitectura clasică se îmbină perfect cu modernismul lui Antonio Gaudi sau Juan Miro. Arta este la dusă la superlativ şi poate fi întâlnită peste tot, de la staţiile de metrou sau autobuz până la faimoasele clădiri devenite cunoscute pe întreg mapamondul. Localnicii sunt primitori şi ştiu să se bucure de fiecare moment pe care îl oferă viaţa. Se prind în dans, prin pieţele publice, tineri şi vârstnici deopotrivă, mereu cu zâmbetul pe buze, relaxaţi, fără inhibiţii sau prejudecăţi. Mâncarea este delicioasă, bazată în general pe fructe de mare şi carne slabă datorită temperaturilor ridicate. Pieţele sunt pline de o sumedenie de fructe şi legume, unele dintre ele complet necunoscute pentru noi, cei din zona temperată. Tarabele cu mirodenii şi condimente sunt numeroase şi atrag prin miresmele încântătoare şi paleta interesantă de culori.

Cursul "Life coaching for teachers: happy teachers for better students!" a fost un mod nou de a reflecta asupra importanței profesiei didactice și de a identifica noi modalități de motivare personală care să ducă la stimularea elevilor. Activitățile au fost bine alese, incluzând pauze și activități practice. După prezentarea orarului cursului și a participanților la activitatea de formare a avut loc efectuarea unei analize SWOT a fiecăruia dintre participanți, analiză care a urmărit cunoașterea punctelor tari ale fiecăruia și îmbunătățirea punctelor slabe sau vulnerabile. Ulterior, s-au purtat discuții despre stres, managementul timpului, controlul emoțiilor și mindfullness.

Personal, consider că activitățile practice de exersare a diverselor tipuri de mindfullness au fost punctul forte al acestui curs, mai ales că numărul specialiștilor din acest domeniu este mic.

În urma participării la acest curs am descoperit cât este de important să ne preţuim, să ne cunoaştem adevărata valoare şi să renunţăm la a ne critica şi desconsidera. Psihicul uman este un instrument foarte puternic şi trebuie să învăţăm să folosim această putere pentru binele şi pentru reuşita noastră. În acelaşi timp, este important să fim conştienţi că trebuie să facem acelaşi lucru şi cu elevii noştri, să nu uităm că şi ei au sentimente şi au nevoie de aprecieri şi încurajări.

Nu pot fi decât profund recunoscătoare că am avut şansa de a participa la această mobilitate unde am cunoscut persoane noi, din diferite ţări, cu diferite mentalităţi, cu probleme specifice, iar toate aceste aspecte au contribuit pozitiv la formarea mea profesională dar şi personală.

Aceste activităţi sunt încurajatoare, îţi dau putere şi speranţă şi te motivează să încerci. Cu siguranţă mă voi implica pe viitor şi în alte proiecte cu finanţare europeană pentru a mă bucura de toate beneficiile oferite.

 

Profesor: Adăscăliței Florentina

  • Centru de Formare: EURO PASS teacher academy, Barcelona, Spania
  • Curs de formare: "Life coaching for teachers: happy teachers for better students"
  • Perioadă de mobilitate: 16-22 iulie 2018

Perioada de mobilitate din Barcelona a fost o experienţă încântătoare şi eficientă. Cursul a fost provocator, informativ şi inovator, iar profesorii pe care i-am întâlnit acolo au fost minunaţi. Am fost un grup format din şase profesori entuziasmaţi, din trei ţări diferite, având sisteme de învăţământ diferite, cu percepţii, cultură şi valori morale diferite. Acest lucru a fost atractiv şi interesant, deoarece a contribuit la înţelegerea reciprocă a naţiunilor europene.

Apreciez profesionalismul echipei, buna organizare a proiectului, dar mai ales cursul interactiv al doamnei îndrumător Marta Mandolini, o fire dinamică, volubilă şi empatică.

La cursul: "Life coaching for teachers: happy teachers for better students" am învăţat şi experimentat activităţi noi, cum ar fi: analiza swot, prevenirea stresului şi a emoţiilor, meditaţia, satrea de flow, mindfulness etc.

Prima activitate interesantă a fost prezentarea analizei swot în care fiecare ne-am prezentat abilităţile noastre, oportunităţile pe care ni le oferă sistemul nostru de învăţământ, dar şi neajunsurile. În urma acestei activităţi am realizat că suntem singura şcoală, dintre cele prezente la curs, care nu dispune de un centru de formare şi informare dotat cu mijloace audio-video, nu avem laboratoare şi nici sală de sport.

Una dintre temele preferate a fost meditaţia, exerciţiul de meditaţie pe care l-am pus în practică cu explicaţiile Martei Mandolini. Din documentarele prezentate am înţeles cât de importantă este meditaţia, deoarece, în urma a numeroase cercetări, specialiştii au descoperit că persoanelor care practică meditaţia li se dezvoltă abilităţi ce ţin de autocontrol, cum ar fi: atenţia, concentrarea, gestionarea stresului, conştiinţa de sine şi controlarea impulsurilor.

Practicarea meditaţiei şi stării de mindfulness este foarte importantă în stăpânirea emoţiilor, focusarea atenţiei şi ameliorarea anxietăţii. De asemenea, mindfulness-ul sporeşte conştientizarea şi atenţia. Este recomandat să se practice şi în şcoli. Activităţile de mindfulness, practicate în şcoli, ridică nivelul de atenţie şi conştientizare, îmbunătăţesc rezultatele şcolare, reduc simptomele de depresie şi contribuie la însuşirea unor comportamente prosociale.

Consider că toate aceste informaţii noi mă vor ajuta în activităţile instructiv-educative cu elevii, dar şi în dezvoltarea mea personală şi socială.

 

Profesor: Ștefănescu Alina-Adriana

  • Centru de Formare: EUROPASS Teacher Academy, Barcelona, Spania
  • Curs de formare: “Life coaching for teachers: happy teachers for better students"
  • Perioadă de mobilitate: 16-22 iulie 2018

Dezvoltarea personală, mindfulness și life-coaching sunt subiecte despre care se vorbește și se scrie tot mai mult în ultimii ani. Deși sunt zeci de cărți, articole sau filme pe această temă, un mare beneficiu este participarea la cursuri sau prezentări. De curând am avut ocazia să fiu implicată într-un curs care atinge aceste teme și care a avut ca scop principal dezvoltarea personală a profesorilor pentru a-și putea îmbunătăți relațiile cu elevii și colegii.

Câțiva colegi de la Școala Gimnazială Hadîmbu, instituție la care am lucrat în ultimii trei ani,  au conceput și implementat proiectul Împreună spre viitor!, care a fost finanțat prin programul Erasmus+, KA1. Am avut astfel oportunitatea de a fi aleasă să fac parte din grupul de profesori care a participat la cursul Life coaching for teachers: happy teachers for better students, care a avut loc la Barcino School, Barcelona, Spania, de pe 16 iulie până pe 22 iulie 2018.

Încă înainte de a pleca din țară, profesoara noastră de curs, Marta Mandolini, a avut amabilitatea de a se prezenta și de a ne cere o scurtă introducere despre noi și a motivului pentru care am ales să participăm la cursul ei.

Prima zi a cursului a avut rolul de a ne cunoaște colegii, țările din care provin și școlile la care predau. Am făcut acest lucru prin intermediul unor prezentări Power Point și video precum și prin discuții libere. Am fost surprinsă încă de la început să constat că multe dintre problemele cu care ne confruntăm în țară le întâlnim și în alte sisteme de învățământ și că predatul este o provocare pentru orice profesor dedicat. Îndrumătoarea noastră ne-a prezentat structura cursului și obiectivele turistice preferate de mulți vizitatori. De asemenea, ne-a anunțat că Barcino School ne oferă un ghid pentru câteva ore într-o zonă mai puțin cunoscută a Barcelonei precum și un bilet pentru un tur cu autobuzul prin oraș. Acest lucru ne-a încântat foarte mult.

În următoarele zile ni s-au prezentat informații teoretice care au fost foarte bine îmbinate cu activități practice în grup și individuale. Doamna Marta Mandolini a fost un bun manager, căci a știut cum să alterneze activități de cunoaștere interpersonală cu activități de dezvoltare personală.

Astfel, am învățat cum am putea evita stresul, cum am putea gestiona mai bine emoțiile și ni s-a făcut o introducere în mindfulness. Am fost îndrumați să ne identificăm punctele tari și punctele slabe și să vedem cum pot fi acestea valorificate în viața de zi cu zi și cum pentru unii un dezavantaj poate fi transformat într-un avantaj. Am discutat  despre cum ar putea cunoștințele dobândite la curs să ne ajute în a avea performanțe mai bune, atât în plan profesional cât și în plan personal. Tot în cadrul acestui curs am fost ajutați să fim mai conștienți de calitatea vieții noastre și de starea de bine de la serviciu precum și de variantele de a le îmbunătăți.

Profesoara noastră a jucat rolul unui life-coach, deoarece ne-a provocat să privim cu mai mare atenție obiectivele pe care le aveam, să stabilim cât de relevante sunt, să încercăm să le îmbunătățim și să identificăm câteva metode pentru a le realiza.

Deși timpul a fost scurt comparativ cu noțiunile noi introduse, a fost suficient să învățăm metode noi de a gestiona stresul și, mai ales, de a fi mai atenți la clipa prezentă, singura pe care o avem cu adevărat.

Acest program de mobilitate mi-a oferit o șansă în plus de a mă cunoaște mai bine, de a afla cunoștințe noi și de a întâlni persoane deosebite pe care le-am apreciat pentru deschiderea de care au dat dovadă și de disponibilitatea de a coopera în cadrul acestui curs.

 

Profesor: Gînga Luminița-Maria

  • Centru de Formare: VOELKER CONSULT, POLONIA
  • Curs de formare: „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom”
  • Perioadă de mobilitate: 05-11 august 2018

În perioada 5-11 august 2018 am participat la cursul „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom” din cadrul proiectului European Erasmus+ „Împreună spre viitor!”, derulat de Școala Gimnazială Hadîmbu.

Participarea la cursul Erasmus+, o fericită oportunitate de care am avut norocul să mă bucur, a avut pentru mine un dublu beneficiu – atât în dezvoltarea profesională, prin însuşirea unor cunoştinţe pe care sper să le valorizez cât de curând în activitatea la catedră, cât și în dezvoltarea personală, datorită faptului că am luat contact cu o nouă cultură, am întâlnit oameni deosebiţi şi am vizitat locuri interesante.

Cursul de formare a reunit patru participanți din Romania, trei participanți din Portugalia și un participant din Germania şi s-a desfășurat în Gdynia, Polonia, având următoarele obiective: însușirea unor metode moderne, interactive, de predare-învățare-evaluare pentru dezvoltarea empatiei la elevi, stimularea creativității elevilor și rezolvarea de probleme prin jocuri și instruirea profesorilor pentru utilizarea în procesul educativ a noilor tehnologii și a aplicațiilor digitale moderne.

Punctul forte al acestui stagiu a fost, în opinia mea, gradul de interactivitate mare, organizatorii axându-se nu doar pe transmiterea unor informaţii, ci şi pe stabilirea şi consolidarea relaţiilor interumane, esenţiale în acest sens fiind cunoaşterea celor de lângă tine, comunicarea şi colaborarea.

În prima zi am făcut cunoștinţă cu ceilalţi participanți și cu cei doi traineri, Oktawia Gorzenka și Manfred. Activitatea noastră a debutat cu realizarea şi prezentarea unei planşe referitoare la drumul parcurs de fiecare dintre noi spre meseria de profesor și s-a încheiat cu un tur al școlii gazdă.

Ziua a doua a pus accentul pe workshop-uri interesante şi atractive.  Unul dintre acestea mi-a atras îndeosebi atenţia: drama workshop, o activitate complexă bazată pe jocul de rol şi dramatizare pentru depăşirea eşecului şcolar (problemă stringentă în realitatea educaţională de pretutindeni) şi care a constat în diferite jocuri pentru dezvoltarea empatiei la elevi. În a doua parte a zilei ne-am familiarizat cu aplicațiile Screen Mirror și Google Documents.

În cea de a treia zi, fiecare grup de participanți și-a prezentat școala, oferind concomitent informaţii atât despre sistemul de învăţământ din ţara de provenienţă, cât şi despre anumite particularităţi ale comunităţii şcolare respective. Am avut, astfel, ocazia să aflu că printre participanții din Portugalia se regăsesc învățători și profesori de gimnaziu şi că participanta din Germania predă emigranților, într-o şcoală în care clasele sunt organizate în funcție de diferitele niveluri de cunoștințe ale elevilor de toate vârstele şi nu se folosesc sisteme de notare, ci se oferă certificate de absolvire.

În ziua a patra, trainerii ne-au arătat exemple de bune practici din școlile din Polonia, Finlanda și Singapore, în timp ce a cincea zi a fost dedicată unor aplicații precum Google Earth, Google VR, Google Expeditions şi Cardboard. De asemenea, am primit informații referitoare la abilitățile de prezentare și am avut sarcina de a realiza, în grupuri de câte doi, o prezentare despre șederea noastră în Gdynia. Penultima zi a cursului a fost rezervată prezentărilor realizate în ziua anterioară, iar în ultima zi a cursului ne-am bucurat de o excursie în Gdansk – un oraş plin de viaţă, cu o istorie fascinantă.

Experiența de formare Erasmus+ este mult mai bogată și cuprinde, cu siguranţă, mult mai multe aspecte decât cele menţionate mai sus, te ajută să fii mai receptiv la o nouă cultură, să apreciezi diferențele și să te bucuri de ele.

 

Profesor: Crețu Cristian

  • Centru de Formare: VOELKER CONSULT, POLONIA
  • Curs de formare: „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom”
  • Perioadă de mobilitate: 05-11 august 2018

În perioada 5-11 august 2018, în cadrul proiectului Erasmus+ ”Împreunǎ spre viitor!” al Şcolii Gimnaziale Hadîmbu, am participat împreunǎ cu alţi trei colegi din şcoalǎ la cursul „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom”, desfǎşurat în oraşul Gdynia din Polonia.

Fiind prima participare la o astfel de mobilitate în cadrul unui proiect european desfǎşurat de cǎtre şcoalǎ, am aşteptat cu nerǎbdare şi curiozitate experienţa. Şi pot spune cǎ aşteptǎrile nu mi-au fost înşelate. A fost o sǎptǎmânǎ foarte interesantǎ, plinǎ de activitǎţi inedite şi interactive la curs, dar şi plimbǎri lungi în Gdynia şi Gdansk (unde am descoperit multe lucruri asemǎnǎtoare cu ţara noastrǎ, Polonia fiind şi ea o fostǎ ţarǎ comunistǎ, dar şi aspecte total diferite). O surprizǎ plǎcutǎ a fost faptul cǎ foarte mulţi vorbesc şi înţeleg limba englezǎ, astfel cǎ ne-am putut descurca foarte uşor peste tot.

La curs am avut doi formatori, Oktawia Gorzenska, profesoarǎ de limba polonezǎ şi directoarea Liceului XVII, unde s-a desfǎşurat şi cursul de altfel, şi Manfred Voelker, de specialitate trainer în domeniul IT. Au fost opt cursanţi, noi cei patru români (cel mai numeros grup, ca şi la celelalte mobilitǎţi), trei profesoare din Portugalia şi una din Germania. A rezultat de aici un schimb de experienţǎ extrem de interesant, şi au fost multe discuţii şi întrebǎri reciproce despre sistemele de învǎţǎmânt din ţǎrile respective. De exemplu, colegele din Portugalia veneau tot dintr-o şcoalǎ micǎ din mediul rural, ca şi noi, şi am putut face comparaţia cu o şcoalǎ de genul nostru din Occident.

Scopul principal al cursului a fost despre adaptarea învǎţǎmântului şi a cadrelor didactice la cerinţele secolului XXI, mai ales în contextul tehnologiei legate de Internet şi întreg domeniul IT, dar şi metode interactive de atragere a elevilor, de stimulare a creativitǎţii şi de încurajare a gândirii independente din partea lor.

Oktawia Gorzenska ne-a prezentat diferite metode legate de creativitate, pe care le-am experimentat şi noi, şi care s-au dovedit a fi antrenante, plǎcute şi amuzante, dovadǎ fiind faptul cǎ la curs timpul a trecut repede şi fǎrǎ sǎ ne plictisim (spre deosebire de multe dintre cursurile de perfecţionare din România). De asemenea, a prezentat exemple de şcoli din alte ţǎri, cu sistemele lor specifice (Polonia, Finlanda, Singapore), foarte diferite de ceea ce ştim în România. De exemplu, în Singapore cultura muncii este supremǎ şi tot învǎţǎmântul lor pregǎteşte elevii pentru o viaţǎ de muncǎ onestǎ şi conştiincioasǎ (ei considerǎ europenii leneşi, pentru cǎ se mai şi relaxeazǎ şi nu muncesc zi luminǎ; n-aş vrea sǎ fiu un astfel de roboţel...).

Pe de altǎ parte, Manfred Voelker ne-a prezentat o serie întreagǎ de programe şi aplicaţii IT ce pot fi folositoare în învǎţǎmânt şi care i-ar atrage cu siguranţǎ pe elevii din ziua de astǎzi. Aici a fost un subiect de dezbatere: cǎ ne place sau nu, trǎim într-o epocǎ a informaticii care ne influenţeazǎ foarte mult viaţa, iar învǎţǎmântul şi cadrele didactice nu pot rǎmâne cantonate în sistemele clasice şi conservatoare, oarecum rupte astǎzi de realitate. Pânǎ la urmǎ elevii trebuie pregǎtiţi pentru viaţǎ aşa cum e ea acum, nu cum era pe vremea copilǎriei noastre. Din pǎcate, toate acestea necesitǎ şi dotǎri pe mǎsurǎ în şcoalǎ (adicǎ minimum reţea de calculatoare şi acces liber la Internet), domeniu unde şcoala noastrǎ e deficitarǎ şi îngreuneazǎ foarte mult munca cadrelor didactice.

A fost per ansamblu o sǎptǎmânǎ foarte reuşitǎ, din toate punctele de vedere, cu foarte multe lucruri noi aflate. Şi mai important, unele pot fi chiar puse în practicǎ în activitatea de zi cu zi la clasǎ, adicǎ putem spune cǎ ne-am ales cu ceva şi n-a fost doar teorie sau idealisme ieftine.

 

Profesor: Tanasă Felicia

  • Centru de Formare: VOELKER CONSULT, POLONIA
  • Curs de formare: „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom”
  • Perioadă de mobilitate: 05-11 august 2018

În perioada 5-11 august 2018, în cadrul proiectului Erasmus+ ”Împreunǎ spre viitor!” al Şcolii Gimnaziale Hadîmbu, am participat împreunǎ cu alţi trei colegi din şcoalǎ la cursul „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom”, desfǎşurat în oraşul Gdynia din Polonia.

Fiind prima participare la o astfel de mobilitate în cadrul unui proiect european desfǎşurat de cǎtre şcoalǎ, am aşteptat cu nerǎbdare şi curiozitate experienţa. Şi pot spune cǎ aşteptǎrile nu mi-au fost înşelate. A fost o sǎptǎmânǎ foarte interesantǎ, plinǎ de activitǎţi inedite şi interactive la curs, dar şi plimbǎri lungi în Gdynia şi Gdansk (unde am descoperit multe lucruri asemǎnǎtoare cu ţara noastrǎ, Polonia fiind şi ea o fostǎ ţarǎ comunistǎ, dar şi aspecte total diferite). O surprizǎ plǎcutǎ a fost faptul cǎ foarte mulţi vorbesc şi înţeleg limba englezǎ, astfel cǎ ne-am putut descurca foarte uşor peste tot.

La curs am avut doi formatori, Oktawia Gorzenska, profesoarǎ de limba polonezǎ şi directoarea Liceului XVII, unde s-a desfǎşurat şi cursul de altfel, şi Manfred Voelker, de specialitate trainer în domeniul IT. Au fost opt cursanţi, noi cei patru români (cel mai numeros grup, ca şi la celelalte mobilitǎţi), trei profesoare din Portugalia şi una din Germania. A rezultat de aici un schimb de experienţǎ extrem de interesant, şi au fost multe discuţii şi întrebǎri reciproce despre sistemele de învǎţǎmânt din ţǎrile respective. De exemplu, colegele din Portugalia veneau tot dintr-o şcoalǎ micǎ din mediul rural, ca şi noi, şi am putut face comparaţia cu o şcoalǎ de genul nostru din Occident.

Scopul principal al cursului a fost despre adaptarea învǎţǎmântului şi a cadrelor didactice la cerinţele secolului XXI, mai ales în contextul tehnologiei legate de Internet şi întreg domeniul IT, dar şi metode interactive de atragere a elevilor, de stimulare a creativitǎţii şi de încurajare a gândirii independente din partea lor.

Oktawia Gorzenska ne-a prezentat diferite metode legate de creativitate, pe care le-am experimentat şi noi, şi care s-au dovedit a fi antrenante, plǎcute şi amuzante, dovadǎ fiind faptul cǎ la curs timpul a trecut repede şi fǎrǎ sǎ ne plictisim (spre deosebire de multe dintre cursurile de perfecţionare din România). De asemenea, a prezentat exemple de şcoli din alte ţǎri, cu sistemele lor specifice (Polonia, Finlanda, Singapore), foarte diferite de ceea ce ştim în România. De exemplu, în Singapore cultura muncii este supremǎ şi tot învǎţǎmântul lor pregǎteşte elevii pentru o viaţǎ de muncǎ onestǎ şi conştiincioasǎ (ei considerǎ europenii leneşi, pentru cǎ se mai şi relaxeazǎ şi nu muncesc zi luminǎ; n-aş vrea sǎ fiu un astfel de roboţel...).

Pe de altǎ parte, Manfred Voelker ne-a prezentat o serie întreagǎ de programe şi aplicaţii IT ce pot fi folositoare în învǎţǎmânt şi care i-ar atrage cu siguranţǎ pe elevii din ziua de astǎzi. Aici a fost un subiect de dezbatere: cǎ ne place sau nu, trǎim într-o epocǎ a informaticii care ne influenţeazǎ foarte mult viaţa, iar învǎţǎmântul şi cadrele didactice nu pot rǎmâne cantonate în sistemele clasice şi conservatoare, oarecum rupte astǎzi de realitate. Pânǎ la urmǎ elevii trebuie pregǎtiţi pentru viaţǎ aşa cum e ea acum, nu cum era pe vremea copilǎriei noastre. Din pǎcate, toate acestea necesitǎ şi dotǎri pe mǎsurǎ în şcoalǎ (adicǎ minimum reţea de calculatoare şi acces liber la Internet), domeniu unde şcoala noastrǎ e deficitarǎ şi îngreuneazǎ foarte mult munca cadrelor didactice.

A fost per ansamblu o sǎptǎmânǎ foarte reuşitǎ, din toate punctele de vedere, cu foarte multe lucruri noi aflate. Şi mai important, unele pot fi chiar puse în practicǎ în activitatea de zi cu zi la clasǎ, adicǎ putem spune cǎ ne-am ales cu ceva şi n-a fost doar teorie sau idealisme ieftine.

 

Profesor: Hăulică Sergiu Constantin

  • Centru de Formare: VOELKER CONSULT, POLONIA
  • Curs de formare: „Teaching for the future – 21st century skills in the classroom”
  • Perioadă de mobilitate: 05-11 august 2018

Odată cu sfârșitul anului școlar, am intrat în febra pregătirilor pentru deplasarea în Polonia, la Gdynia, pentru a participa la cursul ”Teaching for the future 21st century skills in the classroom”, desfășurat în perioada 05 – 11 august 2018, în cadrul Proiectului European Erasmus+ ”Împreună spre viitor!”.

Având în vedere că este pentru prima dată când particip la un asemenea curs internațional, curiozitatea absolut firească ce m-a încercat a pus imediat stăpânire pe mine. Atât drumul, cât și peripețiile prin care am trecut până la destinație au dat și o notă de aventură acestei noi experiențe.

Deoarece am ajuns noaptea târziu, frumusețea orașului Gdynia, aflat la Marea Baltică, am descoperit-o în dimineața primei zile când, împreună cu cei trei colegi din România, am mers spre școala unde s-au ținut cursurile. Aici ne-am întâlnit cu celelalte cadre didactice venite din alte țări (Portugalia și Germania) și cu formatorii Oktawia Gorzenska, directorul școlii din Polonia și cu Manfred Voelker, din Germania.

Așa cum era de așteptat, am făcut cunoștință cu toți participanții, fiecare dintre noi prezentându-și, în mare, activitatea și locul pe care îl ocupă în școală. Astfel am aflat că doi dintre colegii din Portugalia erau profesori, iar unul învățător, iar colega din Germania venea dintr-o școală care se ocupa de integrarea imigranților adulți, prin oferirea de cursuri de limbă germană.

În urma discuțiilor pe care le-am purtat, mi-am dat seama că ne confruntăm cu aceleași probleme în ceea ce privește motivația elevilor și în găsirea de soluții pentru stimularea acestora.

Trainerul Oktawia Gorzenska ne-a împărtășit pe larg problemele cu care se confruntă școala poloneză și metodele și mijloacele prin care încearcă să le soluționeze.

Fiecare zi a cursului ne-a oferit șansa de a afla lucruri noi și interesante. În partea de teorie, prezentată de către Manfred Voelker am învățat să utilizăm mult mai bine programul Microsoft și tot ceea ce derivă din acesta: link-uri (www.canva.com, www.edmodo.com, www.ed.ted.com, www.storybird.com, www.pobble365.com, www.skypeintheclassroom.com, www.education.microsoft.com, www.wheeldecide.com) și aplicații (Filmorago, Quick, QR scaner, Canva, Prezi).

Trainerul Oktawia Gorzenska a îmbinat teoria cu practica, prezentând metode variate, foarte frumoase, antrenante, deoarece ne-a implicat activ în prezentarea lor. Acestea mi s-au părut foarte utile în activitatea școlară, multe dintre ele putând fi integrate cu succes în cadrul orelor de curs. Multe dintre aplicațiile prezentate pot fi folosite de către elevi în timpul liber, deoarece acestea sunt antrenante și constituie și un mijloc eficient de comunicare între ei. 

Astfel, pe toată perioada cursului, am avut în fiecare zi ceva de descoperit, ceva inovativ, ce poate fi adaptat de către fiecare participant în parte, în funcție de sistemul educațional din care provine.

Cursul, per ansamblu, a fost o experiență benefică, în urma căreia toți am avut ceva de învățat sau de împărtășit cu ceilalți. Astfel, am avut posibilitatea de a afla că problemele învățământului românesc nu sunt particulare, ci se regăsesc și la ceilalți, soluțiile putând fi comune.